Bataia e rupta din rai… Really?

Aveam mai multe subiecte in minte pentru astazi, dar am fost deturnata. Deturnata de un articol de pe un blog pe care il citesc cu mare placere. Si nu articolul in sine m-a deturnat, ci comentariile de dupa.

Articolul era despre o fatuca de vreo 16-17 ani care si-a pozat spatele nud intr-o oglinda de baie si apoi a postat fotografia pe contul de facebook cu mesajul, ceva gen: “sa ma pupe undeva (in clar) frustratele si invidioasele care ma comenteaza…” . Iar articolul, scris foarte misto de altfel, se incheia cu intrebarea ” Ce-aţi face, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, dacă aţi fi unul dintre pârinţii ei şi daţi, din întâmplare, peste poza asta pe net? Cum aţi proceda? ”  Si dupa …un potop de comentarii. Cam 8 din zece incep cu ” o mama de bataie” sau ” 10 palme peste fata” sau “20 de pumni in figura” si variatii pe tema data.

Stau si ma intreb: chiar prima chestie educationala pe care o avem in minte este bataia?  Eu plec de la premiza ca daca prima chestie care iti vine in minte pentru corectia copilului este bataia, nu ai nicio remuscare sa ii tragi una freza oricarei persoane care face ceva neconform cu asteptarile tale. Nu? Daca propriului copil ii aplici corectia suprema, de ce nu ai aplica-o si unui strain, zic? Adica imi imaginez ceva gen: sefului meu nu ii place ceva la mine intr-o discutie, i se pare ca ridic tonul sau ca mi-am pus pe facebook o poza neconforma cu standardul lui sau al companiei si paf, imi arde o palma. Ca daca e rupta din rai, face bine la ten, nu?

In plus nu cred ca functioneaza aceasta metoda educationala. Pe bune. Si bonus la “in plus” cred ca te traumatizeaza si devii la randul tau un adult violent. Defapt nu cred, sunt sigura. Pentru stiu cazuri concrete de oameni carora principala corectie aplicata in copilarie era bataia iar la maturitate prima reactie nervoasa este sa dea in cel/cea din fata lor – copilul sau nevasta/barbatul, un strain care ti-a luat fata in trafic, etc – nu stiu sa iubeasca si nici sa fie iubiti (unul dintre ei fiind tata, care a incasat la batai in copilarie de nu le mai stie numarul drept care la orice mizerie pe care o faceam eu sau frati-miu incasam cate una. Ca asa stia el ca se face educatia. Din fericire si eu si frati-miu am ales sa nu facem cu copiii nostri ce ne-a marcat in copilarie. Dar aici a fost meritul mamei, si nu stiu cati au norocul asta…)

Eu am dat in copilul meu o singura data, cand avea vreo trei ani si a mimat innotul pe gresia unui magazin din Brasov pe motiv ca nu dorea sa plecam. Si, recunosc, am batut-o 😦 Si apoi am suferit o zi intreaga si inca 10 ani dupa aceea. Si acum cand imi amintesc ma ia ameteala. Mi-am amintit ulterior ca, pe la aceeasi varsta, am mancat aceeasi bataie, de la tata,  fix pe acelasi motiv – doar ca eu innotam pe nisipul din fata blocului cand trebuia sa plec in casa. Deci istoria se repeta. Singurul beneficiu al unei batai primite de la tata era ca imi perfectionam  tacticile astfel incat el sa nu mai afle ca faceam ceva ce nu ii convenea.

Si atunci am zis: STOP, sigur exista si alte variante.

Si chiar exista. Si sunt multumita de mine ca in 17 ani ai copilului meu a fost sigura “bucatica de rai” pe care am folosit-o. Cu siguranta nu am copilul perfect, cel mai educat, cel mai cuminte , cel mai, cel mai… Dar este un copil echilibrat, care stie cam ce vrea de la viata si nu tresare daca ridic mana sa imi aranjez parul. Si stiu cam tot ce face. Ceea ce mi se apre mult mai important.

So, bataia, sigur nu e rupta din rai… doar unii dintre noi cred asta…

sursa foto

 

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s